Această unitate administrativ-teritorială se întinde pe 11.140 ha.
În aria comunei se regăsesc următoarele categorii de folosință a terenurilor (cu suprafețele aferente):
- 1923 ha teren arabil
- 1144 ha pășuni
- 731 ha fânețe
- 5443 ha păduri
- 4 ha livezi
- 1321 ha teren neproductiv
- 227 ha drumuri
- 332 ha construcții
Activitatea agricolă se desfășoară în sistem individual, pe gospodării, fără intenția de asociere (cel puțin în momentul de față).
Suprafețele agricole sunt exploatate pe diverse categorii de folosință:
- terenurile arabile din lunca Văii Căianului sunt cultivate cu porumb și cartofi
- pășunile sunt utilizate de crescătorii de animale, foarte numeroși în zonă
- fânețele sunt folosite tot în scopul creșterii animaleor, ca surse de furaje
- livezile de pruni și meri sunt mai puține la număr din cauza fertilității reduse a solurilor de pe versanți.
Forma de proprietate asupra terenurilor agricole este cea privată, ca o consecință a aplicării Legii 18 din 1991. Populația care realizează un venit din cultivarea pământului și creșterea animalelor numără aproximativ 3000 de persoane.
Suprafețe cultivate.
Producții medii la hectar (kg)
Grâu – 148 ha cu 2500 kg/ha
Orz – 20 ha cu 2300 kg/ha
Ovăz – 75 ha cu 2200 kg/ha
Porumb – 500 ha cu 3500 kg/ha
Cartofi – 200 ha cu 12000 kg/ha
Legume de câmp – 170 ha cu 8000 kg/ha
Plante de nutreț – 801 ha cu 19000 kg/ha
Pentru extinderea suprafetelor cultivate se propun lucrări de îmbunătățiri funciare care să vizeze regularizarea unor văi, în special a Văii Căianului, cu terenuri de luncă ce au un grad sporit de fertilitate.
ZOOTEHNIA
Se poate afirma că este cea mai dezvoltată activitate de pe teritoriul comunei, iar în sate există posibilități de dezvoltare a unităților agro-zootehnice.
Structura efectivelor de animale
 |
|
|
|
Cultivarea pământului și creșterea animalelor s-au dezvoltat în strânsă interdependență.
Cu ajutorul vitelor se arau și se gunoiau terenurile, iar pleava și paiele rămase după treieratul grâului, precum și cocenii de porumb se foloseau ca nutreț sau așternut la animale.
Ovinele și bovinele, pe lângă porcine, erau o sursă de carne pentru gospodărie. La Paști ori la Rusalii se tăiau miei și câte un vițel, iar de Ignat – porcii, care nu au prea lipsit din nici o gospodărie.
Productii zootehnice
- Producția de carne (bovine, ovine, porcine) – 212 tone
- Lapte de vacă – 25 522 hl
- Lapte de oaie – 835 hl
- Lapte de capră – 105 hl
- Producția de lână – 5,8 tone
- Producția de ouă – 2 532 000 bucăți
- Miere de albine – 4 tone
POMICULTURA
Este o altă îndeletnicire a oamenilor din partea locului. Ponderea o deține prunul, din care se face țuica. Fructele sunt folosite pentru prepararea gemurilor, dulcețurilor și compoturilor sau a marmeladei. Nucii au fost cultivați de obicei pe lângă casa, iar merii – în grădinile din jurul casei, pentru a fi culese roadele la timp și pentru a nu fi în drumul „furilor” (hoților). Pe timp de iarnă merele se păstrau proaspete în „jireada” (șira) de snopi de porumb. Acolo nici nu înghețau, nici nu putrezeau.
Vița de vie se cultiva de asemenea pe lângă casă și numai pentru consum. Nu se prea obișnuia sa se facă vin din strugurii respectivi.
- Pomi pe rod – 73 598 buc
- Meri – 4 937 buc
- Peri – 1 867 buc
- Pruni – 61 688 buc
- Caiși – 14 buc
- Piersici – 789 buc
- Cireși – 1 505 buc
- Vișini – 300 buc
- Nuci – 2 388 buc
- Pomi tineri – 19 420 buc
- Alți pomi – 110 buc