Istoric

DIN ISTORICUL COMUNEI
Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei

Numeroase vestigii arheologice au fost descoperite pe teritoriul comunei Băița , începând încă din preistorie, ceea ce demonstrează că acest spațiu a oferit condiții deosebit de prielnice prezenței omului încă din zorii civilizației umane.
În majoritatea satelor componente ale comunei au fost făcute asemenea descoperiri, de la omul peșterilor până la începuturile evului mediu.

BĂIȚA – Importante vestigii, care aparțin perioadei preistorice, au fost descoperite în hotarul localității. Între materialele arheologice aparținătoare culturii Coțofeni s-au descoperit și materiale ceramice specifice bronzului timpuriu (grupul cultural Șoimuș), remarcându-se un vârf de lance din bronz.
În punctele
Măgura și Cornet, din hotarul localității s-au descoperit si importante urme romane. Aici se află un centru minier, de extracție și administrativ (circa 20 de construcții, canale și un bazin de colectare a apei de ploaie). Din aceeași perioadă romană sunt și minele de aur din vatra satului.

Monede romane descoperite pe teritoriul comunei.

BARBURA – Într-un loc neprecizat din hotarul localității s-a descoperit, în anul 1951, un tezaur monetar format din 83 de piese de epoca romană.

CĂINELUL DE SUS – Au fost descoperite mine de aur din epoca romană, aflate în zona Muntilor Metaliferi.

CRĂCIUNEȘTI – În mai multe peșteri din acest sat au fost descoperite importante materiale arheologice, mărturii ale prezenței omului în aceasta zonă.

  • În Peștera Balogu sau Peștera Szabo Jozsef, cavitate care se află în Munții Metaliferi – carstul din Valea CăianuluI, Măgura Feredeului, au fost descoperite materiale arheologice care aparțin perioadei musteriene.
    Din punct de vedere cronologic și cultural, ceramica aparține culturii Starcevo – Cris, dar și culturii Coțofeni, bronzului timpuriu și culturii Wietenberg.
  • Într-o altă peșteră – Peștera Șura de Jos – care se află în Munții Metaliferi, carstul Valea Căianului, Măgura Băiței, au fost descoperite materiale din paleolitic, iar ceramica găsită aici aparține mai multor perioade: epoca timpurie a bronzului, culturii Wietenberg și perioadei medievale timpurii (sec. VII-IX ). Materiale ceramice din epoca timpurie a bronzului au fost descoperite și în Peștera Csurok.
  • În masivul calcaros Măgura din satul Crăciunești, în Peștera cu Trei intrări sau Șura de Mijloc, au fost descoperite vestigii arheologice care aparțin culturii Coțofeni, Hallstattului timpuriu și evului mediu timpuriu.
  • Într-o altă peșteră situată în Valea Căianului, Măgura Feredeului-Peștera Groapa Lupului, sau Gura Lupului – s-au descoperit oase de Ursus spelaeus cu urme de prelucrare și trei așchii de cuarțit .
  • Resturi de fauna paleolitică, dar și de materiale ceramice Coțofeni și medievale târzii au fost descoperite în Peștera Zidul de Sus sau Peștera Hunfalvi Janos.

    Fragmente de ceramică descoperite în grohotișul de sub Peștera Zidul de Sus.
  • Din hotarul localității provine un topor de cupru eneolitic de tip Tîrgu Ocna. Tot din antichitate datează și o verigă de aur cu secțiunea pătrată, descoperită în hotarul localității.
  • Epoca dacică este reprezentată și ea printr-un brăzdar de plug dacic. De asemenea, în hotarul localității s-au descoperit urmele romane ale unei așezări rurale.
  • Din aceeași perioadă romană datează și minele de aur,care au fost exploatate și în epoca medievală.

FIZEȘ – În localitate s-au descoperit unelte din piatră neolitice, iar dintre vestigiile preistorice se remarcă un lanț din aur format din 9 verigi. În hotarul localității s-au descoperit urme romane (exploatare de aur ți locuințele minerilor ). Exploatările de aur au funcționat și în epoca medievalș. Tot din perioada romană este și mina de aur situată între dealurile Cornet și Sfredel, aproape de Băița.
Dintr-un loc neprecizat s-au recoltat 11 monede de bronz din sec. IV d. Chr. (Valentinianus I sau II).

HĂRȚĂGANI – În punctele Măgura Băii și Dealul Cărbunarilor s-au descoperit urme de exploatări aurifere romane, dar și din perioada medievală. Alte urme romane (de aici provine și o moneda de la Antoninus Pius) se afla în jurul galeriei Sf. Andrei, lângă care găsim și un izvor termal. De asemenea, din perioada romană s-a păstrat și o mină de aur.

LUNCA – În acest sat, cu ocazia construirii unei case s-a descoperit un topor de andezit al culturii Coțofeni.

SALISTE – Aici s-a exploatat aurul în perioada romană, dar și în cea medievală. În Săliște s-a descoperit un
denar roman republican și altul imperial.

TRESTIA – În hotarul localității s-au descoperit urme arheologice din epoca romană. Din epoca romană datează și mina de aur (trei galerii de exploatare), care a fost exploatată și în perioada medievală .