Localizare Scurt istoric Potentialul comunei Primaria si Consiliul Local afaceri.php Cultura si sportul
www.baita.ro     Pagina oficiala a comunei BAITA, judetul Hunedoara - ROMANIA
DESCOPERIRI ARHELOGICE
ATESTARE DOCUMENTARA
RASCOALA LUI HORIA CLOSCA SI CRISAN
MINERITUL IN TARA ZARANDULUI
PROTOPOPIATUL TRESTIA
PERSONALITATI LOCALE
TOPONIMIA

Localizare
 

Video despre Ion Stoica

Interior din locuinta
dr. Silviu Moldovan
 
 

DIN ISTORICUL COMUNEI

Personalitati marcante

In comuna Baita s-au nascut importante personalitati ale stiintei si culturii romanesti, care si-au desfasurat activitatea in diverse parti ale tarii, aducindu-si contributia la imbogatirea patrmoniului national.

ION STOICA

S-a nascut in 1861 in satul Ormindea. Dupa terminarea claselor gimnaziale de la Brad (1878), a intrat ucenic intr- un atelier fotografic din Sibiu. Calatoreste apoi prin Romania, Austro-Ungaria si Germania, timp de citiva ani, cistigindu-si existenta din pictura. A realzat in creion negru patru tablouri: Iosif Basa, Ioan Pipos, dr. Iosif Hodos si Amos Frincu, deosebit de reusite.
A pictat fresca bisercii din Ormindea. Dupa multe studii si cercetari, in 1884, a realizat modelul unui aparat de zbor ce imita forma si zborul pasarilor. In urma unor noi cercetari, in anul 1901, construieste modelul unui nou aparat de zbor, care printr-un resort ce punea in miscare cele doua elice, dispuse una in fata, iar cealalta in spatele aparatului, a zburat efectiv in fata satenilor din Ormindea. Aparatul a fost expus la ,,Astra'' Sibiu, apoi la Viena. A fost si un vestit fotograf, astrolog si muzician .
S-a stins din viata la Ormindea, in anul 1921 .
>Mai mult despre Ion Stoica< >Comandor Ghe. Sandachi, Director Muzeul Aviatiei<

MIRCEA SINTIMBREANU

S-a nascut la 7 ianuarie 1926, in Baita. In anul 1943 absolva cursurile Liceului ,,Avram Iancu'' din Brad, dupa care va termina doua facultati, mai intii Facultatea de Stiinte Juridice (1947) si apoi Facultatea de Filosofie (1951) din Bucuresti. Intre anii 1948 -1951 va fi asistent universitar la Catreda de Drept Penal a Univeritatii Bucuresti. A functionat ca profesor de istorie la diverse scoli din Bucuresti, contactul cu elevii apropiindu-l de literatura pentru copii. A debutat editorial cu volumul de proza ,,Cu si fara ghiozdan'', la Editura Tineretului (1956). Intre anii 1969-1970 si 1973 -1984 este director al Editurii ,,Albatros''. Va conduce, ca director ( 1970 -1972 ), Centrul National al Cinematografiei, iar intre anii 1972 -1974 va fi director in cadrul Consiliului Culturii, pe probleme de edituri. Dupa 1990, participa la organizarea unor saloane de carte de nivel national. A fost presedinte de onoare al Tirgului de carte ,,Gaudeamus''. Membru in conducerea Uniunii Scriitorilor din Romania, a scris teatru de papusi, scenarii si csenete radiofonice, a tradus din italiana cine - jurnale. In 1996, la implinirea virstei de 70 de ani, este anversat la Brad, in cadrul ,,Zilelor scriitorilor zarandeni'' si i se acorda titlul de ,,Cetatean de Onoare al municipiului Brad''. Cu acest prilej, are loc prima editie a concursului de creatie literara ,,Mircea Sintimbreanu'' -proza scurta. S-a dedicat in exclusivitate literaturii pentru copii, folosind umorul nativ in scopuri educative.
A decedat in 18 august 1999, ultima sa dorinta fiind aceea de a se intoarce in pamintul drag al Zarandului in municipiul Brad unde a fost inmormintat.

ION IGNATON

Nascut la 1 septembrie 1888, in satul Ormindea. Dupa studiile primare si gimnaziale de la Brad, urmeaza cursurile Liceului ,,Andrei Saguna''din Brasov, ca bursier al Fondului ,,Avram Iancu'' al Astrei, unde are ca profesor pe celebrul Gheorghe Dima. In anul 1909, a infiintat un cor barbatesc, in satul natal Ormindea.
Absolvent al Institutului Teologic din Sibiu, pe care il absolva in anul 1912, unde i-a avut profesori de muzica pe D. Cuntan si Timotei Popovici, Ion Ignaton va dirija (1911-1913) corul mixt al Reuniunii Meseriasilor din Sibiu. Dupa terminarea studiilor va fi numit preot in satul Craciunesti (com. Baita). La scurt timp dupa inceperea primului razboi mondial, a fost mobilizat ca preot militar, cu grad de capitan, la Spitalul Militar din Bistrita, apoi a fost trimis pe front in Polonia, Rusia si Italia. Dupa razboi, se intoarce la Craciunesti, unde este ales presedinte al Consiliului National Roman, si desemnat sa conduca delegatia de sateni la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. In 1919, organizeaza la Brad, un cor mixt cu care i-a intimpinat pe regina Maria si regele Ferdinand, cu prilejul vizitei acestora in capitala Zarandului. Urmeaza cursurile Universitatii din Cluj pentru muzica, fiind numit profesor de muzica la Liceul ,,Decebal'' din Deva, unde va functiona pina in 1953. Din 1953 pina in 1960 va fi profesor la Liceul Pedagogic din Deva. A desfasurat o bogata activitate corala in cadrul celor doua licee din Deva. In anul 1921 a infiintat corul mixt al functionarilor si meseriasilor din Deva al carui presedinte a fost ales in anul 1924 .
Impreuna cu alti intelectuali din Deva, infiinteaza in anul 1929 ,,Societatea de Cintari'', cu cor si orchestra, care sustine o suita de concerte in diferite localitati ale judetului. Un mare succes l-a reprezentat spectacolul cu opereta ,,La sezatoare'' de T. Brediceanu. A cules si prelucrat numeroase piese folclorice din judet, pe care le-a introdus in repertoriul coral. O buna parte din repertoriul solistului de muzica populara Alexandru Grozuta este alcatuit din cintecele culese de el .
S-a stins din viata in anul 1973 , fiind inmormintat in cimitirul ortodox din Deva .

OVIDIU MIRSU

Nascut la 23 martie 1928, in Baita.
Urmeaza cursurile Liceului ,,Decebal'' din Deva. In anul 1952 va absolvi Institutul Politehnic Timisoara - Facultatea de Constructii, iar in anul 1957 isi ia doctoratul. Din anul 1953 va desfasura o rearcabila activitate universitara in cadrul Institutului Politehnic din Timisoara, parcurgind toate treptele didactice, pina la cel de profesor universitar (1963-1994). Este autor si coautor al unor publicatii de specialitate si a numeroase articole aparute in tara si strainatate. A fost distins cu Premiul ,,Traian Vuia''al Academiei Romane (1976) .

SILVIU MOLDOVAN

Foto album Casa dr. MoldovanS-a nascut la 17 septembrie in Baita. A urmat scoala primara in comuna natala, apoi liceul la Sibiu, terminind primul in promotia sa (1880). Si-a continuat studiile la Universitatea din Budapesta, unde si-a luat doctoratul in drept la 1 septembrie 1884, cu teza ,,Statutul juridic al proprietatilor funciare in Comitatele Zarand si Hunedoara, dupa revolutia de la 1848- 1849''.
Dupa absolvirea studiilor universitare s-a stabilit la Arad unde, ca avocat se remarca atit pe linie profesionala cit si culturala. A fost redactor responsabil al ,,Revistei Orastiei'', al ,,Reuniunii Romane de Economie''. Pina la 1 decembrie 1918, a fost un membru marcant al conducerii Despartamintului Arad al Astrei, de a caror probleme juridice s-a ocupat permanent. A facut parte din delegatia care a dus Memorandumul la Viena, reprezentind, impreuna cu Teodor Pop, alegatorii din Tara Zarandului. A fost unul din avocatii apararii in procesul intentat memorandistilor. La 1 decembrie 1918 s-a aflat intre delegatii care au hotarit Unirea Transilvaniei cu Romania. Pe plan politic, a fost ales de doua ori senator de Arad; ministru in Guvernul Averescu (1926-1927) din partea Partidului Poporului; presedinte al Partidului National Agrar din Arad (1934). In anul 1942 se retrage definitiv din viata publica stabilindu -se in comuna natala Baita. Aici a fost sarbatorit la implinirea virsei de 80 de ani.
A incetat din viata in anul 1943 .

IOAN DEMIAN

Nascut la 6 ianuarie 1878, in satul Hartagani, comuna Baita. Urmeaza cursurile Gimnaziului roman din Brad si liceul la Brasov. Absolvent al Facultatii de Drept, doctor in stiinte juridice (1906). Activeaza ca avocat in Sinnicolaul Mare, de la inceputul veacului XX pina in 1930. A participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia ca delegat titular al Cercului Electoral Sinnicolaul Mare. Membru al Societatii romane de cintari si muzica din Caransebes. Si-a dedicat acesti ani din viata rezolvarii unor probleme social-economice si culturale. Participa la viata politica, fiind ales deputat in Parlamentul Romaniei, dupa Marea Unire de la 1918. Spre sfirsitul vietii, se stabileste in comuna natala, unde s-a stins din viata la 30 ianuarie 1952 .

IOAN RADU

S-a nascut in anul 1866, in satul Hartagani, comuna Baita. Urmeaza cursurile Gimnaziului de la Brad, promotia 1883. Pentru rezultate deosebite la invatatura, i s-a acordat o bursa din partea Astrei, pentru a urma liceul la Blaj. Pentru aceleasi merite deosebite, obtine o bursa din patrea Fundatiei ,,Gojdu'', pentru a frecventa cursurile Facultatii de Matematica si Fizica a Unvesitatii din Cluj, unde mai tirziu, va deveni doctor in stiinte matematice, primul roman cu doctoratul la Universitatea Maghiara din Cluj. Dupa terminarea studiilor, in anul 1892, este profesor, apoi timp de 13 ani (1920-1932), director al Gimnaziului din Brad, desi i se ofera Catedra de Fizica la Universitatea din Cluj. Prin casatoria sa cu Iolanda Robotin, din satul Poiana (Orastie ) isi intemeiaza o gospodarie model, iar casa lui devine locul de intilnire al elitei intelectuale bradene. In cei 42 de ani de profesorat, se afirma ca un pedagog talentat si inzestrat cu metode moderne de predare. In perioada cit a fost director, Liceul ,,Avram Iancu '' din Brad cunoaste cele mai mari impliniri: inaugurarea noului local si completarea gimnaziului de la 4 la 8 clase, sustinerea primului examen de bacalaureat, infiintarea internatului, construirea si dotarea salii de gimnastica, electrificarea cladirii liceului, dezvoltarea laboratoarelor si a cabinetelor de specialitate. Cu prilejul jubileului de 50 de ani de la infiintarea liceului, scrie si publica monografia Liceului ,,Avram Iancu''. Participa activ la viata social -politica si culturala a Zarandului si a intregii Transilvanii. Este ales delegat din partea Zarandului, la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918. A fost presedinte al Despartamintului Brad al Astrei. A colaborat la cele mai importante reviste si ziare din Transilvania, publicind carti de matematica si fizica. A facut parte din cei 172 de autori ai ,,Enciclopediei romane'' a lui C. Diaconovici, editata de Astra.
A decedat in anul 1936, la Brad, unde este si inmormintat.

LAZAR PETCO

S-a nascut in anul 1835, in Baita, intr-o veche familie de mineri. A urmat Liceul Latin, apoi Academia de Drept din Sibiu. Dupa terminarea studiilor, a fost protonotar al Comitatului Zarand, la Baia de Cris. Se stabileste la Deva, in jurul anului 1880. Incepe cariera de avocat, activind pe tarim politic, economic si cultural. Deputat in Dieta de la Cluj (1865), in Dieta de la Pesta (1865-1868) pentru ca apoi sa fie director al Despartamintului ,,Astra'' din Deva (1876-1880) si jurist al ,,Societatii de Istorie si Arheologie'' a Comitatului Hunedoara. Prin intreaga sa activitate a luptat pentru emanciparea nationala a romanilor transilvaneni si unitatea acestora.
In anul 1887 se stabileste la Arad, unde a si decedat in anul 1895 .

MIRON VALER TRUFAS

S-a nascut la 10 noiembrie, in Baita. Dupa terminarea Liceului ,,Decebal'' din Deva va urma Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti, unde va ramine ca preparator. A parcurs toate gradele didactice universitare pina la cel de profesor. A tinut cursuri de oceanografie, meteorologie, climatologie, hidrologie, hidrometrie, hidrochimie, cercetarea si protectia mediului. A elaborat mai multe manuale universitare, a scris carti, studii si articole, participind la prestigioase reuniuni stiintifice internationale. A fost coordonator sau coautor la 32 de teme de cercetare stiintifica contractuala. A fost mentor pentru 43 de generatii de studenti, din rindul carora s-au desprins profesionisti remarcabili .
S-a stins din viata in anul 1997, la Bucuresti .

MARIA TOMA DAMSA

S-a nascut la 4 februarie 1936, in satul Hartagani, comuna Baita. Dupa studiile primare din satul natal, urmeaza Scoala Normala din Deva si apoi Universitatea ,,Babes - Bolyai'' din Cluj, Facultatea de Limba si Literatura Romana, promotia 1965. Dupa terminarea Scolii Normale a lucrat ca profesor suplinitor de limba si literatura romana la Scoala Generala din Hartagani (1955- 1969). Din anul 1965, este profesor titular, apoi inspector de specialitate la Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara (1968- 1969), profesor titular la Liceul Pedagogic Deva (1970-1996). Intre 1985- 1997, a condus aproximativ 80 de lucrari pentu obtinerea gradului I, la specialitatile invatatori si educatoare. A predat timp de 26 de ani, cursurile de perfectionare la literatura pentru copii si metodica, pentru invatatorii si educatoarele din judetul Hunedoara. Membra in Comisia Nationala de Limba si literatura Romana (1993- 1997) a elaborat programe de metodica pentru educatoare, programe de literatura pentru copii si programme de literatura universala.
A contribuit la elaborarea unor metodici si manuale scolare. A participat cu comunicari la simpozioane si sesiuni stiintifice, a publicat articole, studii, recenzii si cronici literare in ziarele locale, reviste literare si de specialtate. Intre realizarile sale se inscrie si lucrarea ,,Hartagani - Monografie'', aparuta in anul 2001, in Editura Emia din Deva.
Doamna Maria Toma Damsa este Cetatean de Onoare al comunei Baita.

Vizita regelui Mihai la Baita
Home Localizare Istoric Potentialul comunei Primaria Religia & Invatamantul Cultura & Sportul Opinia cetatenilor Intranet
Stema comunei